luni, 1 februarie 2010

Trecut-prezent-viitor?

Primul post din anul curent. Ar fi o gramada de povestit despre ce a fost, despre debutul anului in curs, despre ce vreau si sper sa fie in continuare. Mai ales ca ne aflam deja in februarie, luna cu o anumita incarcatura pentru mine, dar si luna a doua, cea care marcheaza un pas grabit al timpului in viata mea. Urasc ca trece asa repede! Imi zboara asa miseleste pe sub nas incat sunt efectiv defazat. Traiesc cu impresia ca saptamana trecuta am serbat revelionu' sau ca imi puneam tangential intrebari tampite de tocilari (pe care-i urasc, dealtfel) precum "vaaaaaaaaaai, ma asteapta sesiunea. prima sesiune. cum o sa fac? o sa invat? o sa am timp? o sa fiu integralist?" si zguduit de prezent, chair pot sa raspund raspicat la o intrebare: nu, nu-s integralist. am o restanta. pana acum. Insa privesc esentialul: daca nu o aveam acum, nu aveam ce povesti mai departe. Nu aveam ce amintiri sa port cu mine pe viitor. Nu-mi doresc sa-mi aduc aminte de anii de studentie citind carti peste carti, luand 11 la seminare, 10.50 in examene pentru ca dinozaurul ce mi-a corectat lucrarea nu a vazut data in partea stanga-sus a paginii, deci 0.50 puncte din oficiu sunt taiate, nu-mi doresc sa fiu un as la teorie. Vreau doar sa ajung un inginer priceput si sa ma folosesc de facultate. Am 2010 motive sa fiu un nonconformist in continuare, sa ma bucur de examenele luate copiind, de profii care pareau severi si stricti, dar s-au dovedit geniali, de gasca si foarte de treaba. Imi place sa gust riscul, dar cu masura. Imi place sa-mi croiesc un drum aleator in viata. Ma face sa uit de cat de anosta, seaca, amara, perfida, inoportuna si zdreanta este viata.
2009 a fost un an agitat. Mult prea agitat. Si nici nu stiu daca am avut suficient timp de reactie. Pentru fiecare situatie in care am fost pus. Imi amintesc de clasa a 12a, de celebra mea deceptie in amor, de prietenii pe care i-am avut si s-au dus(pt unii, chiar ma bucur ca sunt undeva la fund, inecati in imbecilitate), de bacul ala infect pentru care am lucrat intens cu 2 zile inainte de fiecare proba, de liceul lasat in urma, de toate tampeniile facute acolo, de unii profi minunati din el, de nunta frumoasa a unor prieteni dragi, de vacanta de vara unde am recuperat fiecare minutel pierdut in fata putinelor foi cu subiecte de bac, de intrarea la facultate, de primul contact cu colegii noi, de prieteniile legate aici. Cam atat pot scoate din minte legat de 2009 asa, la un feedback superficial. Era sa uit de balul de absolvire:)) Frumos. Trag linie si ma simt mandru de cum am petrecut timpul. De ce a iesit. Imi place rezultatul. Cred ca mi-am urmat destul de bine schema, cu unele exceptii, de a nu ma bucura prea tare ca sa nu dau cu dosul de pamant prea rau la ananghie.
Pentru viitor? Pai imi doresc multe. Cred ca e un fel de superstitie la mine, desi nu imi place termenul, nu cred in el. E de fapt o teama. Daca as zice ce imi propun sa fac, sigur nu voi face. Imi doresc doar fericire. Multa. Si sa dureze. Mult. Nu ar strica sa-mi iau si examenele, sa ne dea milogii astia de la facultate bursa in continuare, sa am un semestru doi mai putin incarcat, sa merg cat mai des pe Motoare sau in Laptarie, sa-mi vizitez my buddies din Bucuresti si SA VINA VARAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA. Vreau in Vama. Rau de tot. Si prin Timisoara cre' ca am s-o ard la vara.
Tot in cadrul wishlist-ului, doresc sa-mi mentin prietenii si sa ma inteleg si sa petrec cat mai mult timp cu ei, sa ne distram, sa nu uitam si sa nu rarim noptile prin cluburi sau baruri sau oriunde unde ne simtim bine cu totii. Si unde uitam ca suntem niste necajiti de studenti in anul intai la poli.
Nu stiu ce m-a apucat de am inceput cu "primul post pe anu' asta". Acum mi se pare banal. Cred ca vroiam sa subliniez faptul ca am fost foarte prins cu diverse... gen...incheierea unor "afaceri" cu copii batuti in cap, nenorocitele astea de examene si plictisul de zi cu zi sau blazarea continuua si din ce in ce mai dulce datorata vieturii si convietuirii cu semenii mei din ce in ce mai putin dragi.
Cum zice si un fost vianist, acum vedeta prin gurile tuturor cancanurilor de ziare, TRAIM IN ROMANIA SI ASTA NE OCUPA TOT TIMPUL. Adevarat, Mircica.

Niciun comentariu: