Foggy

Se intuneca devreme de ceva timp. Azi ies de la cursuri, care de fapt s-au comprimat intr-o ora amarata, pasesc afara din facultate, direct in seara.
O seara speciala, una in care ceata deasa ca si cand ai fi pe o culme a unui munte cuprinsa intr-un nor gros de ploaie, in fine, o ceata intensa si parca facea o vraja cu tot orasul. Asternea o liniste profunda, morbida, insa inexplicabil de potrivita peste oameni, le minimiza simturile, miscarile, era ca si cand ai fi oprit timpul din viteza lui si ai fi privit in slow motion fiecare miscare, cea mai fina incordare de muschi iesea in evidenta, un fragment genial din seria "Timisoara".
Sunt inca patruns de culorile si de trupurile, silutele transformate in simple umbre cum priveai drept.
Genial!