Forma fata continut

Cred ca trebuia sa soseasca si clipa asta, cand totul se naruie, cand totul fuge, cand totul renunta, cand totul uita, cand totul dispare, cand totul se evapora... Cand totul devine nimic.
Desi par acum un emo, sunt exact pe dos. Sunt doar un luptator infrant. Si da, aici am pierdut. Acum gandesc in multe feluri, despre multi. Acum vad totul altfel si imi doresc sa existe cineva care sa ma trezeasca candva si sa'mi spuna ca e un cosmar. Ca e o farsa. Dar, mai mult ma amagesc.
Si astfel, in viata mea se ridica multe probleme, multe intrebari, multe grijuri, o doza fatala as putea spune de durere. Raspunsuri nu am, fericirea se ridica odata cu praful starnit de fuga aceasta prin viata, oamenii de care am nevoie... se ascund care dupa ce pot.... si ma trezesc singur... si... cu ce am gresit?!
E greu sa fii incarcat cu o gramada de greutati, mai ales cand nu le meriti, cand nu tu ai decis eronat, cand tu lupti si nu ai cu cine, nu ai impotriva cui, nu ai aliat, esti atat de singur incat si singuratatea iti pare un partener de incredere, nu ai de ce sa lupti pentru ca lupta e pierduta din start. E un fel de blat... Pe nedrept! Rabdarea... e un factor cheie, insa se poate transforma intr o drama continua, iar asta nu mai sunt dispus sa sacrific... Intr'adevar, sacrificiul e un bine nedorit de multi. Dar el imparte totul in ura si iubire. De ce atunci cand cantaresti o persoana si o indeletnicire se... De fapt, stai, se poate cantari o persoana cu altceva? Cu unele interese personale...? Ar fi interesant de dezbatut acest aspect candva... Cu oricine. Absolut oricine.
Prapastia se apropie. De ce nu as cadea niciodata in ea? De ce trebuie eu sa fiu tare? De ce trebuie sa daram eu orice zid? de ce nu l'as cladi mai inalt decat este? Altii cum de pot? De ce sa mai fiu papusa "VIETII"? Sau a oamenilor care se intalnesc de'a lungul vietii cu... personajul TU? Cat se poate ascunde un om dupa un gand? Cat poate tace un om? Cat poate minti viata? Cat poate viata sa si bata joc de tine?
E posibil sa iti atingi fericirea, culmea fericirii si sa ramai acolo? Mereu va veni si panta descendenta? Daca da, de ce mai urci acolo? de ce sa ti placa acolo sus? parca nu ti vine sa renunti la varful acela... dar brusc ti se face frica si ingheti. tu si pe cei din jur. incerci sa fugi... te temi... dar tot n o sa scapi... si cine stie unde sunt cei de care ai nevoie sa te ridice atunci cand tu te incalzesti si te dezmortesti... pot fi apusi... doborati de greutati... si constati uimit ca si singuratatea e un prieten fals. ca multi din viata... abisul necunoasterii... si imprevizibilului sfasietor... aham, e un bazar al necazurilor si cateodata, rareori cand zici ca gasesti un chilipir, ajungi acasa si descoperi ca e un chici.
As vrea sa pot... sa am o viata noua... sa nu repet niciun pas gresit... sa gasesc fericirea eterna... nemuritoare... sa pot trage o linie dedesuptul tuturor clipelor vietii mele si sa inchid ochii, cu un zambet luminos pe fata... murmurand implinit... te'am gasit, [...]!
As vrea... dar... cheia e la [...], iar [...] poate insemna multe.
[...] e ce ti'ai dorit mereu si inca nu'l ai. In schimb merita sa speri la el.